CtEDO: anchetă ineficientă în Moldova pentru viol asupra unui minor

 Marți, 26 octombrie 2021, CtEDO a condamnat Republica Moldova în cauza A.P pentru încălcarea art. 3 din CEDO cu privire la investigarea ineficientă de către autorități a acuzațiilor de viol și agresiune sexuală comise de un copil în vârstă de doisprezece ani asupra unui copil de cinci ani. 

În octombrie 2006, un băiat în vârstă de 5 ani a fost violat și abuzat sexual de către un alt băiat în vârsta de 12 ani. După ce s-a aflat despre agresiune în comunitate, victima a fost bătută şi insultată de un alt copil. Potrivit unui raport de evaluare psihologică întocmit de o asociaţie specializată în septembrie 2010, victima suferea de tulburări în sfera emoțională, cognitivă și comportamentală cauzate de abuzul sexual consumat și de abuzul fizic și psihic în curs. Mama victimei a formulat mai multe plângeri şi contestații, arătând în special faptul că raportul psihologic din septembrie 2010 nu fusese luat în considerare. Toate i-au fost respinse.

CtEDO constată că, în cazul în care o persoană susține, fără îndoială, că a fost victima unor acte contrare articolului 3 din CEDO, autoritățile naționale trebuie să efectueze o anchetă oficială eficientă, capabilă să stabilească faptele, să identifice și să pedepsească, după caz, persoanele responsabile. În cazul copiilor agresaţi sexual, trebuie avută în vedere şi Convenţia de la Lanzarote.

Ancheta trebuia să fie efectivă, deşi mama victimei a depus plângere la patru ani după petrecerea faptelor. Chiar dacă presupusul agresor nu avea la data comiterii faptelor vârsta minimă pentru a răspunde penal, potrivit dreptului moldovenesc, ancheta trebuie finalizată pentru a se lua măsuri adecvate faţă de persoanele care comit fapte penale şi nu răspund penal.

CtEDO a decis că s-a încălcat art. 3 din CEDO că investigația efectuată de autorități a avut două deficienţe:

– nu a fost aprofundată: acuzaţiile sunt susţinute de raportul psihologic întocmit de o asociație de specialitate, dar concluziile sale nu au fost luate în considerare nici de poliţie, nici de procuror, nici de judecător. Psihologul ar fi putut fi audiat de autorităţi sau acestea să ordone un nou raport.

– nu a luat în considerare vulnerabilitatea victimei: audierea sa trebuia să aibă loc în prezenţa unui  asistent social, psiholog sau un expert; mai mult, se pare că poliţistul care l-a audiat nu avea pregătirea necesară.

În România, răspunderea penală începe de la vârsta de 14 ani, conform art. 113 Codului Penal.  Pentru cei sub această vârstă care comit fapte penale se iau măsurile plasament sau supraveghere specializată descrise în Legea nr. 272/2004. Convenţia de la Lanzarote a fost ratificată de România prin Legea nr. 252/2010.